„Amândouă și niciodată separat!”

14157219332980188-item960x720Mi-am amintit azi – asta pentru ca e o zi în care totul, dar absolut totul ma calca pe nervi – un episod mișto din vremurile demult apuse. Unul în care prindeam, la propriu, fluturi … și consumam strict vata de zahar!  Da. Si nu-mi atârna nimic urat în jurul sufletului. Nu tu kilograme în plus, nu tu griji … mi se așezase lumea la vârful degetului mic! O nebunie!

Asa … deci, ma aflam la un pahar … cu cea mai buna prietena. De vin. ( fiert ) Artificii. Toamna. Frig. Noi doua … o splendoare. Pai cum de ce?! Aveam, pe lângă o lume întreagă așezată la vârful degetului mic, sclipiri în ochi ( de la vin ), blugi rupți, cizmulițe cu ținte … și un ditamai cheful de viata!

Îmi amintesc de castanele prăjite și de pofta ei nebuna de gogoși înfuriate! O zgârcită! Fiindcă pana la urma, m-a dus cu zăhărelul … și n-am mai apucat sa înfulec nici o înfuriată! Dar … am apucat sa gust putina adrenalina și o porție mare de hohot de ras! Din partea casei …

O singura grija aveam pe cap, deși mai sus, insistasem la niciuna.

” Cum ajungem acasă?!”  –- ” O fi departe căminul?! Si de ce se înghesuie ăștia toți, brusc înspre noi?!”

Ah … sa nu va imaginați prostii! Eram amețite – strict de la entuziasmul de-a fi acolo. Împreună. La o ieseala intre fete!

La un moment dat, unul s-a trezit cu chef de agățat! Si dacă inițial, fusese nehotărât, l-am convins ca noi doua nu putem fi servite separat, ci doar la pachet. Ori amândouă, ori niciuna!

„Siameze, despărțite la 3 luni după naștere”

Îmi amintesc ochii lui holbați la o afirmație ca asta. A scos în final un ” Pe bune?! Amândouă?!” … destul de încurcat!

„Amândouă și niciodată separat!” 😀

Reclame

Toamnă cu aromă de … vin! 

A început să-mi cadă frunzele …

Ieri una …. azi două ….

Mâine, poimâine, mă voi trezi în sufletul gol!

Totuși, ai să-mi spui că așa e toamna.

Un anotimp în care … ne cad toate visele!

Ne mor toate speranțele …

Nu te contrazic! Dimpotrivă! Uite!

Mă așez elegant în fotoliu … și-am să-mi torn un pahar cu vin.

Roșu. Neapărat, sec!

( cam așa a fost iubirea noastra … lipsită de gust … acră … pustie )

Da! Prima gură, o voi bea în cinstea ta și-a mea.

Apoi … îmi voi lua suficient timp, și-l voi savura până la ultima picătură.

În cinstea nebuniei de-a te îngrămădi printre boarfele, crezurile, necuvintele mele.

Îți trebuie curaj să-ți pregătești cu sânge rece, prăbușirea. Nu-i așa?

Am avut, slavă Domnului, ditamai doza!

 

Dacă-mi permiți, îmi voi aprinde și-o țigară.

( nu de alta, dar vreau să pot să-mi ascund în spatele fumului, emoția ineditului )

Mulțumesc.

Să tooooot vină tomna!