Sport extrem

Nu pot deosebi stânga de dreapta, nu știu aproape niciodată să deosebesc binele și răul, adevărul de minciună … totuși îmi plac extremele! 

Îmi plac supele fierbinți, băuturile foarte reci, culorile calde, nuanțele seci…și mirosul aproape scârbos ce-mi pătrunde intreaga simțire în fața hliziţilor. Neprihăniţilor. Drepţilor acestor vremuri.

Îmi plac inimile ce bat în culori aprinse, privirile ce nu-și ascund în spatele pleoapelor, emoția și -mi plac… mâinile reci.

Îmi plac comorile îngropate bine în adâncurile sufletului, zâmbetele chiţăite și lacrimile ce conțin sare în exces.

Îmi plac frunzele îngălbenite, iarba proaspăt cositā și tivul murdar al șoselei purtând torenţiala unei veri capricioase.

Îmi plac caii, mirosul de levanţică și ciocolata!

Nu pot deosebi trecutul de prezent, nu știu să împart secundele în favoarea nimănui, nu pot sa despart corect în silabe, dar pot … aș putea să te uit pe tine.

Și o voi face! Cu lux de amănunte. Pentru că îmi plac extremele!

Reclame

Duminica senina, dragilor!

MG_9684

Un împărat a primit doi șoimi.

Unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a spus ca refuza sa se dezlipească de creanga pe care stătea.

Unul dintre slujitori trebuia sa se cațere în fiecare zi în copac sa-i ducă de mancare.

Dupa ce a încercat în fel și chip sa facă șoimul sa zboare de pe creanga, împăratul și-a rugat supușii sa-l ajute.
Un batran înțelept s-a oferit sa facă el asta și, a doua zi cand s-a trezit, împăratul a văzut șoimul zburand de colo-colo.

– Cum ai făcut? și-a întrebat supusul

– A fost foarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.

══════ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══════

…  ne amintim zborul?!

Ridica-mi privirea spre cer și spune-mi ca POT!

image

As vrea sa existe cineva capabil sa-mi reamintească ca POT… pentru ca deseori uit!
Uit … ca atunci când iți este trântită ușa -n nas … alta așteaptă sa fie deschisa …
Uit … ca NU, nu înseamnă întotdeauna NU … uneori înseamnă NU ACUM ….
Uit… atunci când ma trezesc îngenunchiată în fata vieții, ca pot…. ca ajunge sa îmi ridic fruntea sus, ajunge sa-mi șterg de praf genunchii și sa pășesc cu încredere înainte… și voi fii din nou puternica!
Uit … ca soarele nu pleacă nicăieri chiar dacă pentru o zi sau doua, rămâne acoperit de pătură de nori ….
Deseori uit! Si totuși … nu pot sa spun ca stau prost cu memoria! Îmi amintește mereu sa uit! 🙂
═════ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══════