Ruga(minte)

545ceb0d036aff90937cc5ab95e9b09c

Dezbracă-ți toate învelișurile și stai goala în fata mea. Vreau sa-mi plimb privirea prin toate colțurile ființei tale.

N-ai înțeles … nu vreau un trup gol ci un suflet transparent. Exact! Pe el dezbracă-l. Si lasă-l gol în fata mea … Azi, mi -ar plăcea tare mult sa-i admir culorile.

(Ah… aproape ca uitasem. Vezi ca pe lângă îmbrățișarea nelipsita, pe care ți-am lăsat-o pe marginea pernei azi dimineață, am așezat încrederea. In noi. Ai găsit-o? Învelește-ți pieptul cu ea. E tot ce vreau sa porți în seara asta.)

Are mult verde – zici tu

Foarte bine. Vreau sa ma inunde cu totul. A fost și va rămâne mereu, culoarea mea preferata.

Haide … acum de ce tremuri? Dezbracă-l … Voi săruta fiecare suspin al lui, fiecare speranță făcută scrum, fiecare dorință făcută praf, fiecare vis pierdut în negura vremii…

Închide ochii. Abandonează-ți prezentul în bratele mele. Știi? … Daca pana acum îmi plăcea sa ii ascult ticăitul ei nebun cu urechea lipita de pieptul tău, acum as vrea sa ii simt zbaterea … Așadar, permite-mi sa iți ating cu vârful buzelor, inima. Vreau sa înțeleg azi, fiecare (ne)cuvânt al ei, fiecare șoaptă rămasă gând, fiecare bob de îndoială, fiecare suspin și fiecare fior al ei.

Dezbracă-l de orice neputință. De ce sa-ti fie teama?! … Las- o sa alunece încet pe podea. Mulțumesc.

Acum închide ochii … și fii a mea. A mea cu totul!

Invitație

Te provoc să-mi porți penele vreme de 24 de ore. O zi. Una singură. Te-ai bătut cu pumnul în piept că poți, că știi mai bine, nu-i aşa?

Haide. Încearcă…

Dezbracă-ți principiile, crezurile, trăirile, lecțiile învățate, zâmbetele, bucuriile, tristețile. Stai gol în fața oglinzii. Gol sufletește.

Închide ochii. Nu trişa… Fă-ți curaj și-apoi îmbracă straiele unei vieți noi. A mea.

(O critici convins că nu sunt deloc priceput să o port.) 

Sunt pregătit să învăț. Arată-mi cum se face. 

Te invit să fii eu. Dar fii cu totul, rogu-te. Nu păstra de la tine nimic.

Umple-ți inima cu toate sentimentele mele. Vezi că pe canapea, în colțul din stânga, am vărsat mai alaltăieri câteva lacrimi. Ia-le si pe alea. Nu le uita. Toate lucrurile pe care le-am pierdut de-a lungul vremii, sunt creionate în tabelul cu fluturi de pe marginea ferestrei. Citește-le și pe alea. Cu multă rabdare. Dacă vei simți că-ți stă în loc întreagă ființa, nu te înspăimânta. Vei supraviețui cu succes. Am făcut-o și eu, o vei face și tu. In cazul in care, pe ici le colo, vei avea impresia că îți atârnă Cerul pe umeri, ridică privirea înspre soare. El mi-a dat puterea să-mi regăsesc verticalitatea, o vei recunoaște și tu.

Pune-ți apoi toate speranțele ciobite in buzunarul zilei și ieși în mulțime. Da. Aia care te privește câş. Îți amintești?! Te amestecai printre ei până mai ieri. De ce să te temi tocmai de ei? Privește-i în ochi. Asculta-le cuvintele. Îneacă-ți lacrimile în cazul în care ți se va părea ca ți se face o nedreptate. Și mergi. Drept nainte.

De ce să nu poți?! Haide! Erai convins că se poate atunci când mă impiedicasem …

Arată-mi cum se face!

Aaaa … și încă ceva! Fii atent că s-ar putea ca în timpul nopții să nu mai vrei să privești steaua polară … Să nu cumva să-ti pierzi privirea printre lacrimi! Insist! Deocamdată steaua aia îmi stă piatră de temelie viselor… Mulțumesc.

De ce tremuri? Și cum să nu fie simplu? Nu așa părea din pozitia în care te aflai? Haide! Arată-mi cum se face…

Te provoc! Știu că poți!

Uneori, apropierea ta ma lasă fără aer…îmi pierd vocea și toate lucrurile pe care vreau sa le spun nu mai pot fi spuse. Apoi, în tăcere, pot doar sa sper ca ochii mei vor vorbi în locul inimii.” – Robert Sexton

Chin și speranță – Golgota

După Iisus Hristos, greutatea crucii a devenit divină! O greutate… înaripată!

Crestinatatea comemoreaza in Vinerea Mare moartea Mantuitorului, care s-a jertfit pentru salvarea noastra, a tuturor. In Vinerea Mare, Iisus a fost rastignit pe cruce, dupa ce a parcurs cu crucea in spate drumul pana la locul rastignirii, urcand Dealul Golgotei si facand 14 popasuri, unde Mantuitorul S-a oprit sub povara crucii.

Drumul pe care l-a parcurs a ramas in istoria crestinatatii ca “Drumul Crucii” sau “Drumul Durerii” si este identificat cu parcursul vietii fiecarei persoane in parte.

In Vinerea Patimilor, cum mai este cunoscuta aceasta zi, se oficiaza denia Prohodul Domnului.

1. Primul popas marcheaza inceputul durerii, inceputul suferintei, locul unde Iisus a fost condamnat la moarte, respectiv curtea casei lui Pilat. Aici, in cetatea Antoniei, Mantuitorul a fost prezentat multimii si judecat, apoi condamnat la moarte. Aici este marcat inceputul calvarului pentru mantuirea neamului.

2. Al doilea popas care marcheaza un moment sacru este Pretoriul, locul unde pe umerii lui Iisus a fost pusa crucea pe care avea sa o poarte pana la locul unde a fost omorat. In Pretoriu, iudeii l-au condamnat pe Fiul lui Dumnezeu strigand “rastigneste-L”, locul in care Mantuitorul porneste pe Drumul Durerii, care coboara spre Valea Tyropeon.

3. Locul in care se intersecteaza doua strazi din vechea cetate, una ce vine de la Poara Leilor si una de la Poarta Damascului, este cel de-al treilea popas. Aici Iisus a cazut pentru prima data sub greutatea crucii, marcand, astfel, un moment dureros.

4. Al patrulea moment ramas in istoria crestinismului ca unul extrem de emotionant este cel in care Fiul lui Dumnezeu se intalneste cu mama Sa, ingenunchiat de greutatea crucii sale. O capela dedicata mamelor indurerate se afla acum pe acest loc, iar intr-un loc dosit, doua urme de sandale despre care se spune ca ar fi urmele Maicii Domnului.

5. A cincea oprire este locul care marcheaza ajutorul primit de Iisus de la Simon din Cirene. Acesta a fost silit sa-l ajute pe Hristos si a carat, o bucata de drum, crucea in locul Lui.

6. Acest moment marcheaza intalnirea Domnului cu Veronica, aceea care Ii sterge chipul insangerat cu naframa. Potrivit traditiei, ea a fost tamaduita de Iisus Hristos de curgerea de sange care o chinua de multi ani. Inainte de a purta acest nume, ea se numea Faustina.

7. La a saptea oprire este marcata cea de-a doua cadere a lui Iisus, care, slabit de greutatea lemnului, s-a prabusit pentru a doua oara la pamant. Obligat sa se ridice si sa-si urmeze drumul, el si-a continuat calvarul pana la sfarsit.

8. Momentul al optulea este cel in care Mantuitorul se intalneste in drumul Sau cu femeile mironosite, care plangeau pentru El. Aici, el a mangaiat-o pe Maica Sa si pe femeile credincioase, spunandu-le sa nu mai planga pentru El, ci mai ales pentru ele si pentru copiii lor, adica pentru pacatele lumii.

9. Imediat dupa a opta oprire, Mantuitorul a cazut pentru a treia oara, rapus de greutatea crucii de pe umerii sai. Invatatura ortodoxa arata ca cele trei caderi ale Domnului reprezinta cele trei zile in care el a stat in mormant. Urmatoarele popasuri sunt, de altfel, in Biserica Sfantului Mormant si pana in Mormant.

10. Momentul al zecelea marcheaza ajungerea pe Golgota si dezbracarea Domnului de hainele Sale. In acea vreme, situata in afara cetatii, Golgota era locul in care a fost infipta crucea pe care a fost rastignit Iisus, loc unde a inceput mantuirea lumii, unde dragostea lui Iisus pentru oameni a biruit moartea, platind cu jertfa suprema.

11. A unsprezecea oprire marcheaza tintuirea in cuie a Mantuitorului pe cruce, sub ochii indurerati ai mamei sale. Astazi a devenit loc de inchinare, de meditatie si de pocainta.

12. Oprirea a doisprezecea simbolizeaza rastignirea si respectiv moartea Mantuitorului pe cruce. Trupul istovit de suferinta a Fiului lui Dumnezeu si-a dat ultima suflare, pe cruce. Astazi, credinciosii viziteaza locul, piatra in care a fost infipta crucea, care pot fi atinse de oricine.

13. Momentul al treispezecelea simbolizeaza coborarea domnului de pe Cruce. Dupa moartea Sa, cele trei trupuri au fost date jos de pe cruce, iar trupul lui Iisus a fost asezat pe Piatra Durerii, sau Piatra Ungerii. Aici a fost uns in graba si infasurat in giulgiu, inainte de a fi pus in mormant.

14. Aceasta este ultima oprire si marcheaza punerea Domnului in Mormant si Invierea.

Acesta este cel mai sfant loc al crestinatatii, locul care adaposteste minunea Invierii, a biruintei dragostei asupra mortii.

Spovedanie (5)

Încrederea mea (în tine), a încercat să-și pună capăt zilelor, mai alaltăieri.

(N-aș fi bănuit-o capabilă de un asemenea gest)

Și totuși … i-am prins încheietura mâinii exact în secunda în care se pregătea să-și arunce în gol toate speranțele!

(Se dezbrăcase de cuvinte și privea căprui, de pe marginea zării, un Cer făcut țăndări.)

Mai târziu, mi-a mărturisit că îi fusese amputat dosul palmei, pe viu! N-a rezistat durerii și-a vrut să evadeze  … într-o altă eră. Un suspin s-a lăsat pradă amintirii tale și-a rezultat … nebunia. 

(Tot răul înspre bine zic!)

Îmbrățișarea mea (sau a ta?!), îi stă zid acum, împiedicând o eventuală prăbușire …

Îi este cald și o văd dormindu-și visul, cuminte. Fără suspin, fără regret, cu o mică doză de nerăbdare, e adevărat, dar cuminte …

Se află, miraculos, în afara oricărui pericol!

Inima mea … Tată,

17527_607287352629890_490870844_n

(Fă-o să fie bună)

Scutură-i cămara de toată răutatea, ura, invidia, nemulțumirea, teama ce-a prins rădăcini întortocheate în ea.

Șterge-i ferestrele bine …

Nu lăsa nicio urmă de tristețe împăienjenită-n timp …

Nu lăsa picătură din praful deznadejdii …

(Fă-o curată și frumoasă, Doamne)

Dacă poți … și știu că Tu ești atotputernic , culege-i plânsul ghem apoi împletește-i cu el bucuria de-a iubi!

Fă-o să inspire cu nesaț din parfumul credinței și … neapărat lasă-i speranța!

………………………………………

Vindecă-mi inima Doamne,

(Fă-o să fie bună)

O inimă bună, va fi în afara primejdiei mereu …