S.O.S

6fbb66a03b18a71f6c16a164179ffd08

În clipa asta e musai să-mi resuscitezi sufletul, altfel riscă să-și piardă pasul ce mă duce la tine.

Nu știu ce l-a apucat, pare că s-a îmbolnăvit subit.

Aș spune că e pe cale să fie doborât de un soi de lipsă de tine.

Bântuie ca o stafie rostogolind dorințe alandala.

Aleargă beat, își împiedică pasul, sughite a buze flămânde …

Mi-e teamă că va muri însetat de tine.

Prinde-i mână în mână ta.

Tiveşte-i apoi cărarea și poartă-l încet înspre tine.

Nu -l grăbi.

(L-am auzit mai devreme respirând a pustiu….)

Sărută-l când și când.

Știi tu … acolo unde i-ai tatuat în trecut un dor nesfârșit.

Vorbește-i blând …un sărut pe buze, apoi unul pe tâmplă.

Îmbrățișează-l strâns lângă inima ta. Dacă poți, amintește-i căldura pe care a simțit-o cuibărindu-și tot veacul în brațele tale.

Fă-i o cafea. Aburindă. Neapărat amară.

Reanimează-i surâsul cu blândețea glasului tău, apoi iartă-i promisiunile rămase în așteptarea unui altădată.

Știu. Îți picură greu și dorul și zâmbetul și speranța, dar azi … are nevoie de tine. Mâine ți le va returna inzecit. Pe toate.

Acum însă depinde cu totul de tine.

Restabilește-i emoția. Recuperează-i toate cuvintele și neapărat învață-l să respire din nou. Să te respire cu nesaț doar pe tine.

Vezi, încă exista un loc în mine unde amprentele tale încă mai exista, săruturile tale încă persista, iar șoaptele tale încă sunt ecou în mintea mea. Acesta este locul în care o parte din tine va fi întotdeauna o parte din mine.” – Gretchen Kemp

Fără tine…

Este adevărat, trăim o emoție stranie, departe de orice lucru obișnuit. Dar noi … nu avem o dragoste obișnuită, nu-i așa? Intre noi, e pură magie!

Sunt captiva unor bătăi de ceas.

Pot face, cel mult un pas înspre ieri și maxim un gând timid înspre mâine.

Cerul îmi stă cortină grea deasupra frunții, iar conditiile atmosferice de aici, sunt irespirabile.

Circa 5000 de metri cubi de dor imi strivesc secundele, unele în brațele celorlalte ….

Respir greoi, visez pe bucăți.

Abia dacă pot zări ceva dincolo de noi

O beznă grea îmi acoperă speranța, iar sărutul tau îmi provoacă o sete nestăvilită.

Trupul meu duce o revoltă stranie și-ți strigă îmbrățișarea într-un glas sugrumat.

Recuperează-mă.

Mi-aduci te rog, șoapta înapoi?!

(Mi-e frig fără tine)

Așaz-o în dreptul urechii. Exact acolo.

Mulțumesc!

Rămâi o secundă – poate două – in dreptul buzelor apoi.

Vreau să aud zborul unui fluture …

Dacă poți, amână-i freamătul cu o milisecunda în plus …

Mi-e așa de doooor de tine!

Same story … all over again!

fd5618ac10c64267b9c151dfac8cbcfb

„Viaţa însăși este magie, iar dacă nu crezi asta, măcar încearcă să o trăiești ca pe ceva magic.”

 

De-ar fi sa pot sa-mi trăiesc din nou viata, aproape ca n-as schimba nimic.

Eventual, i-as schimba încălțările Timpului.

(strict sandale)

Poate asa, m-ar purta mai des, înspre Soare ... știu eu?!

In rest … nimic nu s-ar schimba!

Mi-as plimba sufletul spre aceleași brate,

Mi-as odihni privirea, iubind același flori …

As respira cu mare drag … fix aceeași inima,

Si … în mod sigur, as plimba dorul de la mine la tine, în același personal bătrân … plin de glasuri, de gânduri, de oameni.

 

Sunt aproape sigura ca as răsturna situații, cu aceeași eleganta! Da …

Mi-as da pe buze cu același sărut,

As îmbrățișa timid același trunchi,

Si as soarbe cu același nesaț … o cafea fierbinte, amara!

 

In mod absolut excepțional … as reuși – poate –  sa nu ma îndrăgostesc de tine.

Sau poate … ți-as cădea la picior, într-un spațiu mai potrivit, sărind astfel peste gustul dezamăgirii.

Cine știe?!

Totuși … De-ar fi sa pot sa-mi trăiesc din nou viata …

Aproape ca n-as schimba nimic!

Sunt Evă…

image

E posibil ca astăzi sa nu te iubesc la fel ca maine…și asta pentru ca maine, te voi iubi, cu siguranță, mai mult decât azi….

… mi-atârna-n ochi un strigat mut,
Clipesc rar si printre gene te zăresc precum o umbra!

Iti plimbi pașii, levitand intre doua bătăi de ceas…

Te vad cum te cufunzi timid in moalele unui gând și cum iți ridici sprânceana in semn de bun rămas…

Iti plâng necuvantul in doua lacrimi,
Si ma topesc de dorul unei speranțe ce si-a împărțit  zborul in cele patru zări…

Ma dor nesarutaritale tale,
Ma dor necuvintele tale,
Ma dor …. visele făcute scrum… nemurirea și veacul promis!

Am pierdut anotimpul uitării,
Si-acum zac in bratele unui „te iubesc” etern!

Nu mi-e frig…
Nu mi-e bine!

Desenez posibilități nule și ma complac într-o mare de idei păcătoase.

Cred in promisiuni deșarte și-mi joc Raiul pe-o secunda de nebunie… in doi!

Sunt Evă…
Vreau un nimic, riscând totul…

Hello :)

image

“Pot rezuma în două cuvinte tot ce am învățat despre viață: merge înainte.”

Am dezlipit cu greu un sărut, buzelor…
Se încăpățânase sa păstreze pentru zile negre cam tot ce avea!
Soapte, menite sa trezească iubiri,
Cuvinte, gata sa incurajeze,
Săruturi capabile sa redea viata…
Le împletise ghem și refuza sa-mi deschidă orizontul.
A cuibărit totul in dosul palmei,
A pus sigil pe dorințe și a tras oblonul îngălbenit de timp peste ele!
Si-a asigurat cântecul picurat al toamnei și acum respira…

Respira mireasma cireșului abia inflorit și se înfrupta copios din albastrul primăvăratic.

( Cred și eu – buze dulci ) …

Totuși … i-am răpit dintre degete, sărutul …
( Hoata! )
Sa nu ma prindă sfârșitul de veac – fără, zic!
Apoi…
Am făcut-o pentru voi!
Vreau sa impart! … cam tot ce ascunde ea cu atâta patima!

Si-atunci va îmbrățișez cu drag – din drag – pe voi, cei mai dragi!
Îndrăznesc chiar sa pun o vorba buna, sfârșitului de săptămână – tot pentru voi! Facă cumva sa fie darnic… sa-și pună raze-n par și sa încălzească inimi!

Inimile voastre! 😀

Am nevoie … de tine!

8178012239_caaaa84754_z

Culeg flori de mac din labirintul  unui degetar…

Si deși sunt lipsite de  parfum, pot sa le simt culoarea cum mi se prelinge printre gânduri.

O amorțeală îmi sta pe vârful limbii… 

S-ar cobori de-a lungul punții dintre vis și realitate, dar și-a pierdut patina, traversând de-a curmezișul –  doua iubiri.

S-au oprit secundele-n mine ….

Doar o dorință ticăie mut dincolo de vârful ascuțit al inimii!

Am nevoie de mâinile tale!

Urnește-n mine, pasul următor!

Rotește-mi cheița în sensul bun al dorințelor și pune secundarul sa-mi arate fix privirea ta!

M-am oprit, vezi bine, în fata unui semafor indecis ce-și plimba culorile de jur împrejurul străzii, nelăsând loc decât unui sărut …

Imi lipsesc buzele tale!

Topește-mi roua în petale arămii și smulge-mi țepii unui apus în lacrimi!

Strânge-mi pumnul lângă copacul cunoașterii și zdrobește-mi capul vicleanului ce-mi desenează în mii de feluri –  păcatul …

Am nevoie de mâinile tale!

Urnește-n mine, pasul următor!

Rotește-mi cheița în sensul unor clipe nebune …

…Nebune de dorul tău!