Homosexualitatea – un fapt și nu o cale

Despre (homo)sexualitate s-a vorbit în lung și-n lat de-a lungul vremii. Pornind de la cuvântul biblic și terminând cu părerile vecinului și-a prietenei/prietenului, această orientare sexuală a fost și este considerată anormală. Dragostea poate îmbrăca multe forme, dar este exclus sau mai degrabă îi este interzis s-o îmbrace pe aia în care un el și un al el, ori o ea și o alta ea, se iubesc.

În ultima sută de ani, oamenii au definit homosexualitatea ca o preferință sexuală (asemănătoare unei preferințe pentru vinul alb în locul celui roșu), ca un dar din partea zeilor care îi oferă unei persoane înțelepciune și puteri de vindecare, ca un păcat înfiorător, o boală mentală sau pur și simplu un element al diversității umane.

În America precolumbiană, persoanele care aveau o orientare sexuală diferită de a majorității primeau un statut special, uneori unul privilegiat, alteori nu. La azteci și israeliți ceea ce conta era reproducerea sexuală, orice altă formă de exprimare a sexualității fiind interzisă și pedepsită.

În unele societăți precum Grecia antică, genul unui partener sexual era mult mai puțin important decât alte atribute precum statutul social ori vârsta. În acest caz, homosexualitatea era privită ca fiind o conduită normală, obișnuită, legitimă, fiind considerată chiar o formă de iubire superioară heterosexualităţii, neatrăgând atenția cu nimic, așadar nu era nevoie să fie găsit un termen specific pentru a o descrie.

Ulterior, „antichitatea târzie a marcat o cotitură decisivă în concepţiile şi în practicile sexualităţii în Occident. După perioada greco-latină, când sexualitatea, plăcerea trupească sunt valori pozitive şi când domneşte o mare libertate sexuală, se instituie o condamnare generală a sexualităţii şi o reglementare strictă a exercitării ei. Principalul agent al acestei bruşte schimbări este creştinismul” (Vlăduț, 2004 apud Jacques Le Goff, 1981)

În Evul Mediu homosexualii erau considerați a fi periculoși, păcătoși, inamici politici, eretici, bolnavi mental, „scursuri” ale societății, criminali. Biserica a sancționat sever acest gen de conduită, dogmele sale devenind legi prin care homosexualitatea era considerată un delict extrem de grav și pedepsită drastic – prin ardere pe rug, castrare, spânzurare de organele genitale, moarte. În Epoca Renașterii lucrurile au rămas neschimbate, însă Iluminismul a adus, spre sfârșitul acestei perioade, o mai mare toleranță.

În a doua jumătate a secolului XX încep să se producă schimbări importante în privința atitudinilor legate de homosexualitate odată cu adoptarea anumitor documente internaționale precum: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Recomandarea nr. 924, Despre discriminarea homosexualilor adoptată de Consiliul Europei.

Deși pe parcursul umanității au fost făcute progrese considerabile în privința atitudinilor sociale și politice referitoare la homosexualitate, într-un fel putem spune că suntem abia la început.

Mulți oameni nu cunosc cele mai elementare noțiuni care explică acest fenomen, însă își impun propriile opinii personale ca și cum ar fi adevăruri științifice, încercând să îi convingă și pe ceilalți cât de multă dreptate au, mizând pe vulnerabilitățile celor care se tem de Iad, sau celor mai puțin cunoscători.

Sigmund Freud consideră că toți oamenii se nasc bisexuali și că devin homosexuali sau heterosexuali în funcție de anumiți factori care le condiționează dezvoltarea, de interacțiunea cu părinții sau alte persoane. Freud este de acord cu Ellis că orientarea homosexuală nu ar trebui considerată o formă patologică. Psihanaliștii care i-au urmat nu au împărtășit însă punctul lui de vedere. Sandor Rado a privit homosexualitatea ca pe o evitare fobică a sexului opus cauzată de interdicții parentale privind sexualitatea în perioada copilăriei. Paul Friedman și Edmund Bergler considerau necesară terapia pentru „vindecarea” celor care suferă de această boală iar vizunea lor era împotriva homosexualității.

Sincer, n-am nimic impotriva acestor oameni. A fi homosexual ori heterosexual ori bisexual ori Dumnezeu mai știe cum, e fix ca si cum ai spune că ești stângaci ori dreptaci. Nu e o alegere conștientă, e un fapt în sine. Nu-ți poți schimba orientarea sexuală doar pentru că așa dorește societatea, așa cum nu te poți educa să devii dreptaci doar pentru că majoritatea s-au născut așa. M-am născut stângace si-am luat bătaie zi de zi în școala primară, doar pentru că o idioată n-a putut accepta asta. M-a lovit cu arătătorul în palma stângă până mi-a amorțit-o apoi m-a trimis în banca mea, mi-a pus stiloul în mâna dreaptă și mi-a urat succes. Am scris cum a vrut ea. Când a vrut ea. Dar asta n-a schimbat cu nimic instinctul meu înnăscut de-a apuca lucrurile cu mâna stângă, de-a mă hrăni cu mâna stângă ori de-a duce la bun sfârșit orice altă activitate zilnică, ajutându-mă de aceași mână nepotrivită. Tot ce a făcut ea a fost sa-mi strice frumusețe de scris pe care nu l-am mai remediat de atunci încoace.

Chiar si așa, continuăm să-i educam pe ceilalți după propriile noastre reguli, nu-i așa?

Ia gândiți-vă un pic pornind de la povestea mea și stiloul. O persoană cu orientări sexuale altele decât ale tale o fi de-acord oare să îi te bagi tu ca chiloții în cur în viața lui așa cum o simte el pornind din interior spre exterior?? Da! Îl poți obliga să facă exact ca tine și chiar o faci dar n-ai să poți să-i schimbi instinctele ori plăcerile. Și dacă te gândesti bine nici ție nu ți-ar conveni să procedeze el cu tine în felul ăsta. Ar fi nepotrivit, nu-i așa? Te-ai simți marginalizat, neînțeles, forțat și nefericit.

„Pot fi persoanele homosexuale niște părinți buni?” – iată întrebarea!!

In primul rând, este important de înțeles faptul că orientarea sexuală a părintelui nu dictează orientarea sexuală a copilului! Să fie clar pentru toată lumea.

Copiii părinților homosexuali au la fel de multe șanse ca și cei care cresc în familii heterosexuale să aibă o orientare de tip homosexual (Allen & Burrell, 2002).

În plus, a fi sau nu un părinte bun nu ține de orientarea sexuală, ci de alți factori mult mai importanți. A crede că o persoană homosexuală nu poate fi un părinte bun doar din acest motiv este o idee bazată pe multitudinea de prejudecăți și credințe iraționale dominante în societate.

Asociația Americană de Psihologie arată că în urma studiilor efectuate pe grupuri de copii crescuți de părinți homosexuali versus copii crescuți de părinți heterosexuali nu au fost găsite dovezi care să ateste diferențe în dezvoltarea lor privind inteligența, adaptarea socială, adaptarea psihologică și relațiile interpersonale.

Patterson (1992) demonstrează același lucru – că nu există diferențe semnificative din punct de vedere statistic între aceste două grupuri de copii la nivel de abilități sociale, sănătate mentală sau adaptare.

Așadar, în loc de concluzii, aș adăuga cam așa:

Homosexualii au fost marginalizați, persecutați, exilați, închiși și omorâți de-a lungul timpului. Ura și stigmatizarea îndreptate împotriva lor îi determină pe mulți dintre ei să se confrunte cu o criză a identității – se ascund, le este rușine cu cine sunt, nu se pot accepta, se simt vinovați, rușinați ori își poartă rănile emoționale vreme de mulți, mulți ani.

Ura față de homosexuali este irațională și nejustificată.

Discriminarea, intoleranța și stigmatizarea încă există, represalii legale încă există, agresivitate și violență încă există, privarea de anumite drepturi încă există. Înainte de a ne defini calitatea și valoarea umană în funcție de orientarea noastră sexuală, apartenența la o anumită etnie, rasă ori religie, ar fi bine să o definim mai degrabă în funcție de felul în care suntem noi ca oameni, indiferent de toate aceste aspecte!!!

Nu este nimic rușinos, imoral sau de condamnat în ceea ce privește homosexualitatea. Ceea ce este într-adevăr problematic este faptul că după atâția sute de ani de evoluție și descoperiri științifice, mulți oameni sunt încă tributari unei gândiri învechite!!!

În încheiere doresc să mai spun un singur lucru… pe viitor, atunci când vă intersectați viețile cu ale acestor oameni „anormali” să încetați să-i mai judecați atât de aspru. Sunteți nedrepți dincolo de orice argument ați fi capabili să aduceți!

Vă îmbrățișez cu mare drag pe toți, fără nicio excepție! 🤗

Reclame

Rhea

smoke_ballet_dancer_manipulation_by_designertheo-d4pwgdn

Rhea fumează!

O face demult și o face cu multa plăcere! Evident ca e conștienta ca dăunează grav sănătății dar își asuma acest risc!

E conștienta ca majoritatea nefumătorilor considera acest fapt un lucru degustător – dar ei pur și simplu nu-i pasa!

Nu-i pasa nici ca „fumul” miroase și nici ca unei „doamne” nu-i sade bine cu țigara in coltul buzelor …

Ramane totuși o ființa normala, cu bun simt, cu o oarecare inteligenta, educata … chiar dacă fumează! Si le înțelege pe toate. Înțelege ca nimeni nu e obligat sa inhaleze fumul ei de țigara, motiv pentru care i s-ar părea normal sa aibă un loc unde sa -și poată desfășura „viciul” in voie, fără a fi judecata, arata cu degetul, amendata …”vorbita” atât de mult in ultima vreme …

Rhea fumează!

Cu toate astea, n-ai dreptul sa o privești ca pe cel mai periculos om de pe planeta! Ca și cum „fumatul” ar putea declanșa cumva – cine știe cum – sfârșitul lumii!

Viciu – definiție – ”  Pornire nestăpânită și statornică spre rău,apucătură rea, patimă; desfrâu, dezmăț, destrăbălare.” 

Daca fumatul e in stare sa facă totuși acest lucru, atunci cu siguranța și alcoolul, și consumul excesiv de zahar, sare ori grăsimi, și drogurile, dependenta de sex, jocurile de noroc, obezitatea … toate astea si multe altele sunt capabile cam de aceeași isparava! Nu-i asa?!

Suntem adulți și suntem capabili sa ne asumam consecințele propriilor decizii! Fie ca fumam, consumam alcool, pescuim, mâncam in exces, mințim, înșelam, colecționam timbre, stam ore in sir in fata calculatorului … avem vicii!

Rhea fumează!

Si o face cu plăcere! Conștienta de orice risc!

N-are nevoie de teoriile nimănui … ar putea găsi – cu siguranță – și de una singura, N metode care ar putea sa o ajute sa renunțe la acest viciu!

Totuși … Nu vrea! Fumează – și nimeni nu are dreptul sa o considere o „diavoliță” numai pentru ca îndrăznește sa tina cu dintii de-un moft!

Rhea fumează!

Si considera ca fumătorii nu sunt cei mai rai oameni de pe planeta!

Ar trebui sa știi și tu, draga nefumatorule!

Ai dreptul sa urăști păcatul dar n-ai nici un drept sa urăști păcătosul! 😛

Iar înainte de a mai judeca pe cineva, amintești ca sunt mii, zeci de mii de oameni talentați, împrăștiați all over the world, oameni pe care tu ii admiri, ii idolatrizezi, le urmezi exemplele întocmai – si totusi au acest viciu! Fumeaza! 😛

Om printre oameni

image

Sunt femeie!
Om printre oameni!
Si chiar daca iti vine greu sa ma intelegi, sa stii ca totul functioneaza la mine intr-o perfecta normalitate. Sigur… normalitate din punctul meu de vedere!
Ma privesti de multe ori agasat si surprins, iti vine aproape imposibil sa pricepi de ce ma „complic”, de ce ma „grabesc”, de ce nu am „rabdare”…
Te asigur ca le am pe toate! Ba chiar sunt simpla de tot!
Spre exemplu – aproape niciodata nu citesc instructiuni… daca e vreun aparat nou… ma descurc! Refuz sa ma holbez in fata unei hartiute pret de 2 ore ca sa ma „prind” cum functioneaza un lucru! Apas toate butoanele rand pe rand sau mai multe concomitent si pana la urma ii dau de capat! Ce vrei?! Ma descurc! Inseamna ca sunt „pripita”, „grabita”, „nerabdatoare” doar pentru ca asa functionez eu?!
Sunt simpla!
Femeie! Nici macar nu am nevoie de alcool ca sa devin „ridicola”! Pot sa fiu asa si fara un pahar de tarie!

( Cel putin in fata multora suntem in general si mai tot timpul „ridicole” … )

Sunt suparacioasa, sensibiloasa, plangacioasa, carghioasa, prea grijulie, obsedata de curatenie…
Da! Pai tu nu stiai ca o femeie traieste intens fiecare clipa?!
O traieste de la un capat al ei la altul!
Sigur ca ma supar din aproape orice si intotdeauna din nimicuri! Dar o fac pentru ca imi pasa! Pentru ca am un circuit precis… totul, dar absolut totul, este filtrat … analizat, din punct de vedere al inimii! Da!
„Pui totul la suflet” … pun! Dara…
De ce sa n-o fac?! Nu asa e normal?! Sa simtim, sa daruim… din suflet pentru celelalte suflete??
Sensibiloasa si plangacioasa!
Din acelasi motiv! Traiesc… si la mine totul se traieste intens! Fara amanari… fara portionari…
„Totul sau nimic” – nu asta se doreste?! Atunci  ce deranjeaza? O fi prea mult dintr-o data?!
Ma gandesc ca n-o mai fi problema mea! Fac ce mi se cere! Simplu ca „buna ziua”!

Sunt mofturoasa! De fapt mai corect ar fi sa spun ca sunt flexibila emotional! Sunt!
Femeie de la un capat la altul!
Ma „topesc” in general in bratele celui ce stie sa imi asigure confort emotional … si nu financiar!
In mod normal „te iubesc” izvorat din cel mai adanc colt al inimii, ma face sa zbor! Nu o bijuterie! Nu o vacanta in Tenerife sau Bora Bora!
Da, stiu, nu prea vrei sa ma crezi! Totusi … nu suntem toate „dragusanca” sau „tonciu”… Majoritatea suntem mamici indragostite de pruncii nostrii, sotii devotate si femei cu scaun la cap!

Cuvintele preferate: „esti cea mai buna mama” nu „reduceri 50%” sau „cumparaturi” cum ar crede multi!
Stiu sa fiu inger dar la fel de bine stiu sa zbor pe matura!
Om printre oameni!
Simplu! Un amestec din toate! Suficient cat sa rezulte o fiinta umana! 🙂