(Ne)cuvinte (3)

„Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Iar oamenii nu mai au timp sa cunoască nimic. Cumpără lucruri gata făcute de la negustori. Si cum nu exista negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.”

(Antoine de Saint Exupery)

Captiva in colivia bunatatii

image

Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi şi orbul îl poate vedea.

Traim inconjurati de o saracie crunta. Si cand spun asta nu ma refer neaparat la faptul ca ne lipsesc lucruri materiale!
Dincolo de acestea, ramanem saraci in gingasie, compasiune, generozitate, curatenie sufleteasca, ganduri bune, dragoste, adevar, mangaieri, zambete!
Imi rezerv dreptul sa ma opun rautatii, indiferentei, lipsei acute de iubire, rabzunarii, cinismului, imoralitatii, duplicitatii, lipsei de scrupule… ma opun acestor „virtuti” ale momentului.
Raman fidela bunatatii si imi asum libertatea de a nu accepta aceste legi nescrise ale acestui veac!
Asa ca, imi accept captivitatea ce ma tine legata intre uluire si incantare, si continui sa iubesc bunatatea!
Si-o voi iubi pana la moarte si dincolo de ea (daca se poate). Caci pentru mine ramane  o calitate umana esentiala si salvatoare. Numai în preajma ei ma simt cu adevarat intreaga si adapostita!
Pentru ca in mintea mea, bunatatea nu tine de inteligenta, sau de starea materiala a cuiva, ci tine stric de curatirea sufleteasca!