La vie, la mort, l’amour

„Viața, chiar și când o negi, chiar și când o neglijezi, chiar și când refuzi să o accepți, e mai puternică decât tine. E mai puternică decât orice.” – Anna Gavala (O iubeam)

Anunțuri

Răspuns final: nu!

Știi? M-am gândit că n-aș vrea nici în ruptul capului să-mi trăiesc viața cu tine. Îți imaginezi ce zăpăcită aș fi!? Nu s-ar alege nimic de mine. Chipul meu ar poza nonstop, în mutra aia de copil tâmpit iar privirea mea căpruie ar deveni ridicol de „in love” și-am văzut clar că te cam disperă! Deci, nu. Nu vreau să-mi petrec viața cu tine. Niciodată. Niciun pic. Și nici n-aș vrea să dorm cu tine! Doamne! Ce somn ar mai fi ăla? M-aș trezi probabil din minut în minut sa-ti ciupesc obrajii să mă conving că nu esti doar o inchipuire a mintii mele. Apoi… probabil ți-aş invada trupul cu pupicii ăia aliniați de-a lungul și de-a latul trupul tău. Un chin, recunoaște! Și-apoi prea mi s-ar zburli sufleţelul, respirând căldura brațelor tale. Răspuns final: nu! Nu vreau să dorm cu tine! Și dacă mă gândesc bine, nu vreau nici măcar să-mi beau cafeaua cu tine… Nici să-mi plimb pașii agale prin parcurile toamnei nu vreau! Și nici să-mi târâi ziua prin îmbrățișările tale. Ar fi ca și cum mi-aş spăla creierul de bună voie și nesilită de nimeni. Tu știi că mie-mi place să iese totul ață-buclă-şnur. Cu tine alături, sunt, aș fi mereu, un dezastru … Deci, nu! Sunt absolut convinsă că nu vreau să-mi petrec viața cu tine! Tu, pe de altă parte, ai dreptul să mă obligi. 

(N-aș îndrăzni să te contrazic…) 

Make it happen 😉

Shut the fuck up!

Am primit de-a lungul vremii, mii de sfaturi, care mai de care mai bine intenționate. Luate separat sau luate împreună, cam toate duc înspre una singură. Una atotcuprinzătoare! Fii un om frumos! Nu. Fii frumoasă! Strălucește! Da… cam așa ar veni. Numai că io nu prea-s de-acord. Păi, și dacă vreau să fiu nervoasă? Dacă vreau să drăcui vreo zăludă sau vreun zălud care m-a călcat pe coadă?! Să mă abțin? De ce? N-am să mai fiu frumoasă?! Sau poate vreau să fiu caraghioasă! Plângăcioasă! Ciudată! Poate vreau să fiu o nebună care își cere cămașa de forţă, mai știi?!

Nu. Vreau să pot să rămân un om liber și spontan. N-am să fiu frumoasă. Și nici n-am să mă port fals, pitită în spatele unor măști sclipitoare. Am propria mea definiție care mă face să fiu uimitoare. Titirez înzestrat cu toane. Multe. În toate culorile curcubeului. Asta te nemulțumește?!

Îndemn

„​Supraveghează-ţi gândurile căci ele devin cuvinte. Supraveghează-ţi cuvintele căci ele devin acţiuni. Supraveghează-ţi acţiunile căci ele devin obicei. Supraveghează-ţi obiceiurile căci ele devin caracter. Supraveghează-ţi caracterul pentru că acesta va deveni destinul tău.” – Lao Tze

Dacă iubim, să o facem simplu și pur!

Sunt o mulțime de cuvinte care nu-mi plac. Sub nici o formă. Niciodată. De exemplu, șantajismele sentimentale. Mi se pare josnic să ameninți pe cel îndrăgostit cu texte menite să-i ştirbească din confortul pe care îl simte alături de tine. 

Dacă mai faci/mai spui/mai dregi una sau alta, plec/nu mai vorbesc cu tine/nu te mai iubesc. 

Nu cred că cineva, și-a cuibărit inima de bună voie în dosul palmei tale, dintr-o plăcere maximă de a sta înfricoșată apoi la gândul că te va putea pierde. Adică, suntem oameni! Sortiți greșelii. Nu putem condiționa iubirea noastră, datorită și pentru că. Nu suntem negustori, pentru numele lui Dumnezeu! Nu vindem afecțiune la piaţă cu 5 lei kilogramul!

Dacă iubim, să o facem pur și simplu!

Nesiguranța mă blocheazā pe mine… Îmi șterge orice chef de a crede/de a vrea/de a simți ….