Țărm magic

„Găsește-ți aripile și lasă-ți sufletul să zboare peste podul curcubeului grație divine și al armoniei, către un loc unde dragostea este viață, și viața este dragoste” – Michael Teal

…pe vremuri, sărutul tău avea miros de soare și gust verde viu. Acum, îmi lipsesc cu desăvârșire ochii tăi negri și lumina pe care o aprindeau în sufletul meu … 

… împletește-mi un pod din mormanul de amintiri înghesuite în dosul palmei. Vreau să ajung pe țărmul magic al unui trecut ce se numea al nostru. Nu voi sta mult … zece secunde mi-ar fi de-ajuns, zic. Haide … mă ajuți? Mi-e dor de gustul buzelor tale!

Invitație

Te provoc să-mi porți penele vreme de 24 de ore. O zi. Una singură. Te-ai bătut cu pumnul în piept că poți, că știi mai bine, nu-i aşa?

Haide. Încearcă…

Dezbracă-ți principiile, crezurile, trăirile, lecțiile învățate, zâmbetele, bucuriile, tristețile. Stai gol în fața oglinzii. Gol sufletește.

Închide ochii. Nu trişa… Fă-ți curaj și-apoi îmbracă straiele unei vieți noi. A mea.

(O critici convins că nu sunt deloc priceput să o port.) 

Sunt pregătit să învăț. Arată-mi cum se face. 

Te invit să fii eu. Dar fii cu totul, rogu-te. Nu păstra de la tine nimic.

Umple-ți inima cu toate sentimentele mele. Vezi că pe canapea, în colțul din stânga, am vărsat mai alaltăieri câteva lacrimi. Ia-le si pe alea. Nu le uita. Toate lucrurile pe care le-am pierdut de-a lungul vremii, sunt creionate în tabelul cu fluturi de pe marginea ferestrei. Citește-le și pe alea. Cu multă rabdare. Dacă vei simți că-ți stă în loc întreagă ființa, nu te înspăimânta. Vei supraviețui cu succes. Am făcut-o și eu, o vei face și tu. In cazul in care, pe ici le colo, vei avea impresia că îți atârnă Cerul pe umeri, ridică privirea înspre soare. El mi-a dat puterea să-mi regăsesc verticalitatea, o vei recunoaște și tu.

Pune-ți apoi toate speranțele ciobite in buzunarul zilei și ieși în mulțime. Da. Aia care te privește câş. Îți amintești?! Te amestecai printre ei până mai ieri. De ce să te temi tocmai de ei? Privește-i în ochi. Asculta-le cuvintele. Îneacă-ți lacrimile în cazul în care ți se va părea ca ți se face o nedreptate. Și mergi. Drept nainte.

De ce să nu poți?! Haide! Erai convins că se poate atunci când mă impiedicasem …

Arată-mi cum se face!

Aaaa … și încă ceva! Fii atent că s-ar putea ca în timpul nopții să nu mai vrei să privești steaua polară … Să nu cumva să-ti pierzi privirea printre lacrimi! Insist! Deocamdată steaua aia îmi stă piatră de temelie viselor… Mulțumesc.

De ce tremuri? Și cum să nu fie simplu? Nu așa părea din pozitia în care te aflai? Haide! Arată-mi cum se face…

Te provoc! Știu că poți!

Dor de tine …

Iubirea este suprema lege a universului: lege misterioasa care guvernează și orânduiește totul, de la atomul neînsuflețit pana la ființele raționale: de la ea pleacă și spre ea converg, ca spre un centru de irezistibila atracție, toate gândurile și acțiunile noastre.

Gustavo Adolfo Becquer

S.O.S

6fbb66a03b18a71f6c16a164179ffd08

În clipa asta e musai să-mi resuscitezi sufletul, altfel riscă să-și piardă pasul ce mă duce la tine.

Nu știu ce l-a apucat, pare că s-a îmbolnăvit subit.

Aș spune că e pe cale să fie doborât de un soi de lipsă de tine.

Bântuie ca o stafie rostogolind dorințe alandala.

Aleargă beat, își împiedică pasul, sughite a buze flămânde …

Mi-e teamă că va muri însetat de tine.

Prinde-i mână în mână ta.

Tiveşte-i apoi cărarea și poartă-l încet înspre tine.

Nu -l grăbi.

(L-am auzit mai devreme respirând a pustiu….)

Sărută-l când și când.

Știi tu … acolo unde i-ai tatuat în trecut un dor nesfârșit.

Vorbește-i blând …un sărut pe buze, apoi unul pe tâmplă.

Îmbrățișează-l strâns lângă inima ta. Dacă poți, amintește-i căldura pe care a simțit-o cuibărindu-și tot veacul în brațele tale.

Fă-i o cafea. Aburindă. Neapărat amară.

Reanimează-i surâsul cu blândețea glasului tău, apoi iartă-i promisiunile rămase în așteptarea unui altădată.

Știu. Îți picură greu și dorul și zâmbetul și speranța, dar azi … are nevoie de tine. Mâine ți le va returna inzecit. Pe toate.

Acum însă depinde cu totul de tine.

Restabilește-i emoția. Recuperează-i toate cuvintele și neapărat învață-l să respire din nou. Să te respire cu nesaț doar pe tine.

Ai putea?!…

08d6bc9bc24a6dbc9854fe6702fce7a9

  ….sa cârpești tot ce ne desparte!? (Blând, cu multa răbdare? …)

Aduna laolaltă toți oamenii, toți munții, toate apele …
Zdrobește apoi sub călcai, toate barierele de ni s-au pus împotrivă și desenează-ți o cale pana la mine …

Știu! Ai putea împleti o bluza! Una, pe care sa mi-o dai mie!

(O vreau albastra, senina și neapărat sa miroase a tine!)

Nu uita sa-i faci doua brate dragi, un umăr cald și-o inima! (Albastra și ea!)

O înveți, te rog … sa ma îmbrățișeze strâns, asa ca tine?!

Inima mea … Tată,

17527_607287352629890_490870844_n

(Fă-o să fie bună)

Scutură-i cămara de toată răutatea, ura, invidia, nemulțumirea, teama ce-a prins rădăcini întortocheate în ea.

Șterge-i ferestrele bine …

Nu lăsa nicio urmă de tristețe împăienjenită-n timp …

Nu lăsa picătură din praful deznadejdii …

(Fă-o curată și frumoasă, Doamne)

Dacă poți … și știu că Tu ești atotputernic , culege-i plânsul ghem apoi împletește-i cu el bucuria de-a iubi!

Fă-o să inspire cu nesaț din parfumul credinței și … neapărat lasă-i speranța!

………………………………………

Vindecă-mi inima Doamne,

(Fă-o să fie bună)

O inimă bună, va fi în afara primejdiei mereu …

Promisiune

Te voi iubi în taină, într-o tăcere lipsită de parfumul respingerii … 

Într-o singurătate a mea, ferită de ochii lumii, absolvita de orice vină, unde îmi vei aparține cu totul, doar mie și nimănui altcuiva…

(Așa voi face.) 

Te voi adora în gând, sub bolta unui cer pustiit … și te voi îmbrățișa dincolo de spațiu și timp … 

Știai ca in spatele dorințelor, există un câmp … un spațiu în care timpul stă in loc? Unde visul capătă contur? 

Acolo …e un tărâm în care putem îngenunchea și săruta pământul …Iubind. Cuprinzând în brațe, strâns, inima celuilalt. 

…………………………………….

Te voi întâlni acolo!