Invitație

Te provoc să-mi porți penele vreme de 24 de ore. O zi. Una singură. Te-ai bătut cu pumnul în piept că poți, că știi mai bine, nu-i aşa?

Haide. Încearcă…

Dezbracă-ți principiile, crezurile, trăirile, lecțiile învățate, zâmbetele, bucuriile, tristețile. Stai gol în fața oglinzii. Gol sufletește. 

Închide ochii. Nu trişa… Fă-ți curaj și-apoi îmbracă straiele unei vieți noi. A mea. 

(O critici convins că nu sunt deloc priceput să o port.) 

Sunt pregătit să învăț. Arată-mi cum se face. 

Te invit să fii eu. Dar fii cu totul, rogu-te. Nu păstra de la tine nimic. 

Umple-ți inima cu toate sentimentele mele. Vezi că pe canapea, în colțul din stânga, am vărsat mai alaltăieri câteva lacrimi. Ia-le si pe alea. Nu le uita. Toate lucrurile pe care le-am pierdut de-a lungul vremii, sunt creionate în tabelul cu fluturi de pe marginea ferestrei. Citește-le și pe alea. Cu multă rabdare. Dacă vei simți că-ți stă în loc întreagă ființa, nu te înspăimânta. Vei supraviețui cu succes. Am făcut-o și eu, o vei face și tu. In cazul in care, pe ici le colo, vei avea impresia că îți atârnă Cerul pe umeri, ridică privirea înspre soare. El mi-a dat puterea să-mi regăsesc verticalitatea, o vei recunoaște și tu.

Pune-ți apoi toate speranțele ciobite in buzunarul zilei și ieși în mulțime. Da. Aia care te privește câş. Îți amintești?! Te amestecai printre ei până mai ieri. De ce să te temi tocmai de ei? Privește-i în ochi. Asculta-le cuvintele. Îneacă-ți lacrimile în cazul în care ți se va părea ca ți se face o nedreptate. Și mergi. Drept nainte. 

De ce să nu poți?! Haide! Erai convins că se poate atunci când mă impiedicasem … 

Arată-mi cum se face! 

Aaaa … și încă ceva! Fii atent că s-ar putea ca în timpul nopții să nu mai vrei să privești steaua polară … Să nu cumva să-ti pierzi privirea printre lacrimi! Insist! Deocamdată steaua aia îmi stă piatră de temelie viselor… Mulțumesc.

De ce tremuri? Și cum să nu fie simplu? Nu așa părea din pozitia în care te aflai? Haide! Arată-mi cum se face…

Te provoc! Știu că poți!

Spovedanie (7)

Mi-a plăcut întotdeauna ca sentimentele – atât ale mele cât și ale altora – să abunde. Indiferent de natura lor. 

Poate pentru că nu-mi plac lucrurile călduțe. Cine știe?!

(Pe mine ori mă dai pe spate cu o înghețată rece și delicioasă de pepene cu ciocolată, ori îmi servești o cafea aburindă.)

Chestiile abia dezmorţite nu mă ating sub nicio formă.

Îmi amintesc că treaba asta te-a iritat foarte tare initial. Abia mai apoi, mi-ai mărturisit că de fapt, chiar ciudăţenia asta a mea, te-a atras înspre noi, cu o putere magnetică.

Și-apoi, îmi amintesc abundenţa sentimentelor și nebunia a tot ce a însemnat, de-a lungul vremii, acest noi … Îmi amintesc cum la un moment dat, am hotarat că roz ne va reprezenta cu mare succes pe mai departe! Și-mi amintesc cum am construit cu el, universul fetelor nebune. 😁

 Îmi amintesc necuvintele noastre și neputința celorlalți de a le descifra vreodată, indiferent de străduință.

Și îmi amintesc privirea aia în care noi două băteam cinciul fără vreo bănuială din partea celorlalți.

„Cine va îndrăzni să vă despartă pe voi, lipicioaselor?”

Îți amintești?

Cu toate astea, nici el și nici nimeni n-a reușit să oprească ceea ce urma să ni se întâmple.

… eclipsă totală de suflet. 

Uite, cântecul ăsta – punte între inimi –  mi te-a readus aproape… 

(Sau doar a izbutit  Soarele să cucerească bolta unui Cer pustiit cu multă vreme în urmă?)

Cine știe … 

Scrisoare de dragoste

„Chiar dacă fericirea mai uită de tine, tu nu uita de ea!”

Uneori, te văd sprijinit în visare, suflete…Alteori, te simt înecat într-o tăcere adâncă! Știu! Te sufocă lipsa unor inimi …

(Și pe mine!)

Dar rogu-te … respiră! Umple-ți plămânii cu speranță și mergi înainte!

(Inaintea mea, in dreptul meu, nu contează! Doar mergi înainte!)

Suntem părți ale aceluiași întreg. N-am putea exista, unul în lipsa celuilalt. Așadar …Respiră! Mă lași fără aer … 

(Nu vezi cum mă sufoc?!) 

Respiră! Încă o dată!… Și încă o dată! Nu te opri! Măsoară-mi secunda, minutul, ceasul … în metri cubi de oxigen… Mulțumesc! Acum … iubește! 

(Da… știu că inima si cu tine, ați rupt orice legătură…)

Nu-mi pasă! Reintregiti-vă!

M-auzi, suflete?!

Să se facă lumină …! Vreau să-mi fie cald…! Nu pricepi?! Vreau o primăvară eternă cam … peste tot! 

Îți amintești?

„Împreună! Și niciodată, separat!”

Haide! …Ridică-te de jos! Culege-ți buchet – lacrima – și suflă-ți cât mai în larg, neputința și durerea!

(Gata! Știu …)

Umple-ți privirea de verde… Mă rog, de-albastru .. prea puțin importantă culoarea, acum! …te las pe tine să-o alegi! O singură pretenție pot avea și eu, zic… 

M-auzi, suflete?

Nu-mi sta posomorât! Nu mi te colora, sobru … Nu-mi sta, palid … și nici incercănat! Strălucește! 

Te vreau … viu! 

Promisiune

Te voi iubi în taină, într-o tăcere lipsită de parfumul respingerii … 

Într-o singurătate a mea, ferită de ochii lumii, absolvita de orice vină, unde îmi vei aparține cu totul, doar mie și nimănui altcuiva…

(Așa voi face.) 

Te voi adora în gând, sub bolta unui cer pustiit … și te voi îmbrățișa dincolo de spațiu și timp … 

Știai ca in spatele dorințelor, există un câmp … un spațiu în care timpul stă in loc? Unde visul capătă contur? 

Acolo …e un tărâm în care putem îngenunchea și săruta pământul …Iubind. Cuprinzând în brațe, strâns, inima celuilalt. 

…………………………………….

Te voi întâlni acolo!

Freedom

c5b5844f739c5b75c91fd2c7519ec7ee

„Cea mai mare frică din lume este frica de părerea celorlalți.
Iar în clipa în care nu-ți mai este frică de turmă, nu mai ești oaie, ești leu. Un răcnet puternic se aude în inima ta, răcnetul libertății…
Când un om atinge o stare de liniște absolută, el răcnește ca un leu. Știe pentru prima dată ce este libertatea, pentru că acum nu-i mai e frică de părerea nimănui.
Nu contează ce spun oamenii. N-are nicio importanță dacă te numesc sfânt sau păcătos; singurul în măsură să te judece e Dumnezeu. Iar prin «Dumnezeu» nu se înțelege o persoană, ci întregul univers”. – Osho

Descatuseaza-ti mintea, inima si sufletul din lantul nemilos al ….lumii.

Lasa-te dominat, strict de Lumina din tine si …. bucura-te.

Zdrozeste-ti cu calcaiul, limitele … si fii!

Fii TU dincolo de orice, dincolo de oricine.

Fii liber, om frumos … oriunde te-ai afla! 🙂

Sport extrem

Nu pot deosebi stânga de dreapta, nu știu aproape niciodată să deosebesc binele și răul, adevărul de minciună … totuși îmi plac extremele! 

Îmi plac supele fierbinți, băuturile foarte reci, culorile calde, nuanțele seci…și mirosul aproape scârbos ce-mi pătrunde intreaga simțire în fața hliziţilor. Neprihăniţilor. Drepţilor acestor vremuri.

Îmi plac inimile ce bat în culori aprinse, privirile ce nu-și ascund în spatele pleoapelor, emoția și -mi plac… mâinile reci.

Îmi plac comorile îngropate bine în adâncurile sufletului, zâmbetele chiţăite și lacrimile ce conțin sare în exces.

Îmi plac frunzele îngălbenite, iarba proaspăt cositā și tivul murdar al șoselei purtând torenţiala unei veri capricioase.

Îmi plac caii, mirosul de levanţică și ciocolata!

Nu pot deosebi trecutul de prezent, nu știu să împart secundele în favoarea nimănui, nu pot sa despart corect în silabe, dar pot … aș putea să te uit pe tine.

Și o voi face! Cu lux de amănunte. Pentru că îmi plac extremele!

Cine sunt?!

fe813abf5ce4c5ad2b628ac0e9472bec.jpg

… sunt Eva mileniului trei. Creația lui Dumnezeu.

Sunt carne, sânge, oase … și suflet.

Preocuparea mea principală, mi-e inima. Inimă pe care o umplu necontenit cu ceva … orice …

( adun, culeg, împart )

Mi-am transformat sufletul în cel mai mare muzeu de sentimente.  Acolo, am clădit în timp, totul. Așteptările, visele, durerile, lacrimile … trădările, împlinirile … iubirile.

Un amestec omogen … de trăiri intense. Asta sunt!

… Cel ce mi-a dat forma și viața … a fost cuminte și mi-a dat câte puțin din toate. Mi-a dat putere, slăbiciune, frumusețe, curaj, teamă, zâmbete, lacrimi, dorințe, renunțări … Dincolo de ele, mi l-a dăruit pe acest „POȚI” …

(… și pot! Orice!)

Pot să accept timpul și trecerea lui …  trupul meu angajat într-o continuă schimbare, ridurile, kilogramele în plus, oboseala … dezamăgirea, deznădejdea, Cerul lipsit de stele… Lumina și Curcubeul … zâmbetul, fericirea, nerăbdarea …veșnicia și Cerul ce-mi stă brodat deasupra vieții …

 

Sunt Evă!  …. Eva mileniului trei. Vie și puternică!

De jur împrejurul meu, totul are culoare … parfum … viață!

Fiecare clipa are un înțeles profund și un rost aparte!

 

Sunt Eva …Tu … cine ești?!