Punct. Și de la capăt …

… cred că uneori, cel mai bun lucru pe care poți să il faci, este să nu faci nimic. Să nu te gândesti la nimic, să nu visezi nimic, să nu speri nimic, să nu vorbești nimic, să nu pui nicio intrebare. Să nu faci nimic altceva decât să respiri. Să respiri controlat. Conștient. Regulat. Și să lași viața să se întâmple. Independent de toate așteptările tale. Firesc. Aşa cum ți-a fost dată.

Ai putea?!…

08d6bc9bc24a6dbc9854fe6702fce7a9

  ….sa cârpești tot ce ne desparte!? (Blând, cu multa răbdare? …)

Aduna laolaltă toți oamenii, toți munții, toate apele …
Zdrobește apoi sub călcai, toate barierele de ni s-au pus împotrivă și desenează-ți o cale pana la mine …

Știu! Ai putea împleti o bluza! Una, pe care sa mi-o dai mie!

(O vreau albastra, senina și neapărat sa miroase a tine!)

Nu uita sa-i faci doua brate dragi, un umăr cald și-o inima! (Albastra și ea!)

O înveți, te rog … sa ma îmbrățișeze strâns, asa ca tine?!

Cursul firesc al vieții

Am eu așa o presimțire, că nimic nu e durabil, cu atât mai puțin veșnic. Nici durerea, nici starea de bine. Nici tristețea, nici fericirea. Nici ura, nici iubirea. Nici dorul, nici dorința de-a sta de-o parte. Intr-o anumită parte.

Curgem …

Decorul se schimbă periodic. Hotarul flămând își prelungește  într-un ritm haotic linia, pana și Soarele își plimbă raza, când înspre tine, când înspre mine. Nu stă în dreptul nimănui, convins că acolo îi este locul.

Nici măcar inima nu-și păstrează un ritm al ei. Bate tahicardic uneori, abia șoptit alteori.

Visăm azi violet, mâine în galben, poimâine curcubee…

Nimic nu e durabil … cu atât mai puțin veșnic!

Întrebare … întrebătoare! (7)

Ne tot spunem unii altora urmează-ți inima … totuși, în ce direcție s-apucăm atunci când ea – inima – e ruptă în două?!  

(Atunci când bate anapoda, atunci când vorbește în toate limbile pământului iar tu nu-i mai recunoști nici glasul nici culoarea?! ) 

Telegrama

tmb_79060_4390

Te rog … Fugim undeva împreună?

( eventual într-o alta lume?! )

 

Undeva … unde ploua cu vise și ninge cald?

Haideeeeee… De ce stai pe gânduri?!

( împachetează-ți fuguța cuvintele, scoate-ți pantofii, stinge lumina !)

Nu uita sa bei multa apa!

Vreau sa cautam toamna eterna … o fi calea lunga, știu eu?!

( sa nu ne oprim inutil, zic… )

 

Înainte sa ieși pe ușă, asigura-te ca -ai luat cu tine zâmbetul, curajul și neclintirea, auzi?!

( Ce vor spune ceilalți|?! ) De ce-ți pasa? ….

Abia dacă ne vor simți lipsa!

(  eventual …poți lipi pe frigider un bilețel cu „vin imediat”… )

Daca ne grăbim, într-un veac și-o luna plina … suntem înapoi!

Aduc eu busola, seninul … și ciocolata!