Astăzi fac cinste!

Pentru a fi fericiți, avem nevoie de Dumnezeu. De zâmbetul Lui imaculat! … iată-l!

… Pentru a ne simți in siguranță, avem nevoie de Dumnezeu. De bratele Lui infinite, calde … iată-le!

… Pentru a ne simți iubiți, avem nevoie de Dumnezeu. De dragostea Lui nemărginită. …iată-o!

Dragilor,

Bucurați-va de zâmbetul Lui … de bratele Sale … de iubirea în mii de culori, ce o revarsă peste voi, necontenit!

Octombrie cu multa dragoste, pentru voi toți!

Îmbrățișez cu mare drag, fiecare suflet! Zâmbesc cu drag, fiecărui chip.

Sa fiți bine, oriunde v-ați afla! 🙂

Reclame

Ești extraordinar! Superb! Talentat! Ești … copil al lui Dumnezeu!

bcdc948adc37e110c35725508e3ee0bb.jpg

Ne întrebăm mereu, plini de îndoială: 

„Cine sunt eu să fiu genial? Cine sunt eu să fiu talentat? Cine sunt eu să fiu extraordinar? Cine sunt eu să fiu superb? Adorat? Iubit? Neprețuit? Cine sunt eu să reprezint lumea întreagă a cuiva?!”

De fapt … formulăm greșit întrebarea! Corect ar fi:

„Cine sunt eu să nu pot fi toate astea?!”

Sunt copilul lui Dumnezeu! Nu-i așa?! 

Deci, pot! Am dreptul de-a fi și extraordinar și superb! Și-atunci?! De ce mă privesc mereu din cel mai urât unghi?! De ce îmi desenez limitele, strâmb? De ce sunt primul care mă condamnă? 

 

Te-ai gândit vreodată ce ne înspăimântă mai tare? Propria noastră Lumină sau întunericul din noi?!

Haideee! 🙂

Fii superb! Talentat! Extraordinar! Genial!

Fii adorat! Iubit! Neprețuit!

Fii Lumină!

Fii copilul lui Dumnezeu!

Rehab

6c72b5c9bed9b1a3457313639a7d1f44

„Ai uitat cine ești, ce poți, ce știi?

Hei, tu, pui de soare, ieși de sub nori!

E destul albastru pentru sufletul tău, și destul pământ pentru razele tale!”

Anca Florea

și … am să las iubirea necondiționată sa-și facă treaba.

Voi privi iubirea din cel mai minunat punct al inimii… și voi reuși!

( Măcar din când in când, la început …)

Dumnezeu ne-a așezat în piept, inima, transmițător de Lumină!

„expect nothing … appreciate everything!”

Să vă fie viata, numai dragoste! Fie ea de dat … sau de primit! 

Take the risk or lose the chance

c314343f5182372eb5422d3d13ff70dd

Dupa ce-am cautat îndelung fără sa găsim, se întâmpla sa găsim fără sa cautam.

…și-ar fi mișto sa-ti faci timp… ( Timp pentru mine!)

Da. In fiecare zi, o secunda mai mult.

 O secunda in care, sa ne dam mana sufletește …

Una in care sa gustam tăcerea, împreuna …

Sa ma privești tu … sa te privesc și eu.

O secunda in care sa putem respira mirosul dragostei nebune ….

Una in care, sa poți sa uiți tu … sa pot sa uit și eu.

O secunda. Una in plus, in fiecare zi.

…………………………………………………………….

Doua. ( Poate trei …)

Clipe … pe care sa le petrecem împreună

Dincolo de munți și ape.

Departe de orice urma a celorlalți.

……………………………………………………………

Ar fi mișto … sa-ti faci timp.

Pentru mine.

Oriunde eşti, indiferent de vreme, mereu adu-mi cu tine fericirea!

image

Nu fii proasta, inima!
Iubeste!
Iubeste si nu asculta de nimeni!
Da sonorul la maxim si canta-ti muzica cum stii tu mai bine!
Inventeaza-ti pasii … scrie-ti povestea si-apoi traieste-o de la un capat la altul fara sa-ti pierzi timpul cu regrete!

Nu fii proasta, inima!
Trăiește!
Trăiește-ti povestea după bunul tau plac!
Nu-ti lasa privirea s-alunece pe dealul geloziei și nu permite nimănui sa-ti stingă pasiunea cu care arzi, iubind!
Sa spună fiecare ce o vrea, inima! Te-ai născut libera!
Fa cum simți!
Si neapărat, fii deșteapta!
Permite-ti luxul de-a te topi și de-a îngheța după bunul tau plac!
Un singur lucru-ti cer… nu fii nebuna!
Amintește-ti, te rog, ca suntem împreună! Noi doua! Tu și eu!

Fa cumva – sa ne fie bine!

Rhea & iubirea

9b3401f5de5c731e097eaea39baf1836

… vreme în urmă, viata i-a scos Rheei in cale, un suflet. Unul trist.

Ii auzise strigătul și se oprise.

I-a ascultat povestea.

A mângâiat.

A cuprins în brațe.

A pupat cu drag tristețea și a sperat ca ea să dispară în neant.

Momentele semănau de fiecare parte – încredere  … iar cu timpul, a început să miroase a dragoste …  A dragoste nebună.

Da! Imposibilă și nebună!

Împreună, au omorât toți balaurii!

Au colorat nopți, au umplut dimineți cu soare.

Si-a fost bine. Nesperat de frumos și nesperat de bine. Un timp.

Nu știu de ce … dar într-o seara – târziu –  i s-a făcut chef vieții să culeagă.

Sa-i ia totul și să plece.

Cu o forța teribilă,  Cerul, i s-a prăbușit pe umeri.

Atunci a învățat să plângă din nou. S-a trezit in mocirla de gânduri nesănătoase si înghițea în sec.

” Viața nu e frumoasă. Viața e urâtă de la un capăt la altul „

Si era urâtă. Dureau cuvintele … dureau nopțile …. dureau diminețile …

Dar aflase despre educație și elegant, treptat, printre suspine, și-a înecat iubirea și-a pus lacăt inimii și a fugit cu tot cu sentimente, departe de ea.

A ascultat cuminte indrăgosteala fericiților și a încurajat – atât cât a fost posibil – tot ce se întâmpla de partea cealaltă a sufletului.

De multe ori se trezea rănind pe ceilalți, lovind in ei cu multe cuvinte grele … o făcea inconștient …

Secundele, minutele, orele, zilele, săptămânile, lunile … toate au învățat-o sa învingă.

Să se învingă pe ea. Să uite. Să tacă. Sa plângă tăcut și să … moară.

Mai târziu Rhea a înțeles un lucru: viața i-a răsturnat toate convingerile. Acum știe ca degetul arătător trebuie retezat de la rădăcină, iar judecata n-are ce căuta în viața ei.

Sunt întâmplări ce te năvălesc, ce te cuceresc, ce te lasă mut și care nu-ți oferă nici un drept la apel.

S-a trezit îndrăgostită. În cel mai nepotrivit moment. Exact de cine n-ar fi trebuit vreodată.

Se rostogoleau toate de jur împrejurul ei …

Încă o fac… și Rhea e tristă.

Nu pentru că nu-și poate trăi nebunia iubirii pe care a purtat-o în brațe atâta vreme și mai degrabă de ciudă. De ciudă altora ce se puteau iubi și nu o fac!

Dar a sosit momentul ca Rhea să se ridice de jos.

Așa cum e ea. Învinsă.

Viața – știe asta demult – nu va sta în loc doar pentru că ei i s-a coborât Raiul la marginea piciorului. Sau pentru că ei i s-a aprins Iadul în mijlocul pieptului.