S.O.S

6fbb66a03b18a71f6c16a164179ffd08

În clipa asta e musai să-mi resuscitezi sufletul, altfel riscă să-și piardă pasul ce mă duce la tine.

Nu știu ce l-a apucat, pare că s-a îmbolnăvit subit.

Aș spune că e pe cale să fie doborât de un soi de lipsă de tine.

Bântuie ca o stafie rostogolind dorințe alandala.

Aleargă beat, își împiedică pasul, sughite a buze flămânde …

Mi-e teamă că va muri însetat de tine.

Prinde-i mână în mână ta.

Tiveşte-i apoi cărarea și poartă-l încet înspre tine.

Nu -l grăbi.

(L-am auzit mai devreme respirând a pustiu….)

Sărută-l când și când.

Știi tu … acolo unde i-ai tatuat în trecut un dor nesfârșit.

Vorbește-i blând …un sărut pe buze, apoi unul pe tâmplă.

Îmbrățișează-l strâns lângă inima ta. Dacă poți, amintește-i căldura pe care a simțit-o cuibărindu-și tot veacul în brațele tale.

Fă-i o cafea. Aburindă. Neapărat amară.

Reanimează-i surâsul cu blândețea glasului tău, apoi iartă-i promisiunile rămase în așteptarea unui altădată.

Știu. Îți picură greu și dorul și zâmbetul și speranța, dar azi … are nevoie de tine. Mâine ți le va returna inzecit. Pe toate.

Acum însă depinde cu totul de tine.

Restabilește-i emoția. Recuperează-i toate cuvintele și neapărat învață-l să respire din nou. Să te respire cu nesaț doar pe tine.

Spovedanie (7)

Mi-a plăcut întotdeauna ca sentimentele – atât ale mele cât și ale altora – să abunde. Indiferent de natura lor. 

Poate pentru că nu-mi plac lucrurile călduțe. Cine știe?!

(Pe mine ori mă dai pe spate cu o înghețată rece și delicioasă de pepene cu ciocolată, ori îmi servești o cafea aburindă.)

Chestiile abia dezmorţite nu mă ating sub nicio formă.

Îmi amintesc că treaba asta te-a iritat foarte tare initial. Abia mai apoi, mi-ai mărturisit că de fapt, chiar ciudăţenia asta a mea, te-a atras înspre noi, cu o putere magnetică.

Și-apoi, îmi amintesc abundenţa sentimentelor și nebunia a tot ce a însemnat, de-a lungul vremii, acest noi … Îmi amintesc cum la un moment dat, am hotarat că roz ne va reprezenta cu mare succes pe mai departe! Și-mi amintesc cum am construit cu el, universul fetelor nebune. 😁

 Îmi amintesc necuvintele noastre și neputința celorlalți de a le descifra vreodată, indiferent de străduință.

Și îmi amintesc privirea aia în care noi două băteam cinciul fără vreo bănuială din partea celorlalți.

„Cine va îndrăzni să vă despartă pe voi, lipicioaselor?”

Îți amintești?

Cu toate astea, nici el și nici nimeni n-a reușit să oprească ceea ce urma să ni se întâmple.

… eclipsă totală de suflet. 

Uite, cântecul ăsta – punte între inimi –  mi te-a readus aproape… 

(Sau doar a izbutit  Soarele să cucerească bolta unui Cer pustiit cu multă vreme în urmă?)

Cine știe … 

Gând împletit


…mă interesează, nu lucrurile ce mă fac să fiu ca ceilalți, ci mai degrabă cele prin care pot să devin diferit …

Duminică binecuvântată, dragilor!

Azi. Duminică. Zi binecuvântată. 

Iubiți-vă și țineți-vă de mână. 

( așa cum se țin amintirile de sufletul omului ) 

Strâns. Pentru totdeauna. 

Duminică binecuvântată, dragilor! Să fie soare, în interiorul și de jur imprejurul vostru! 

Lacrimi albastre

18022013671-0011

A explodat o bomba cu doruri …

și verdele pătat m-a inundat pe de-a întregul.

Plâng albastru și -am început sa zâmbesc strâmb.

Nici urma de  tine …

Din pânza de păianjen, am descâlcit o scara,

Am încercat sa urc, cu fiecare treapta însa …

ma scufund într-un pahar amărui.

Despic bobul cafeniu

și împletesc mătasea viermelui,

formez o punte legănată,

și traversez un cant domol…

Strig mut o amintire închegată în mine

și tresar la ecoul trezit dintr-un mormânt sângeriu

Aterizez  brusc într-un aeroport pustiit,

Nici urma de mine!

Doar așchii ce dor … și un aer ce ma  îneacă!

══════ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══════

Învață-ma sa ard

tumblr_nubhgnzbMc1spqlu6o1_1280.jpg

Îţi aminteşti plaja ?

Nisipul ei ciobit si …scoicile dure ce-mi sângerau talpa,

Dansul pescăruşilor isterici…

Îţi aminteşti ?

( Mă priveai arzând în întunericul absurd al mării )

Învaţă-mă să mor în noaptea tristă a vieţii si să mă nasc arzând dintr-o picătură de rouă,

Să dansez ţopăind pe valuri…. Să ţip isteric alături de ei ! Să ard! Să fiu cenușă!

Şi apoi să mă nasc vie!

Dor

10399434_1627092137513791_6651407982198076878_n

Mi-e dor … de copilul ce pășea încrezător spre visele sale cu tălpile prăfuite și credința ca SE POATE!

Doamne,

dăruiește-mi credința copilului ce nu are nevoie sa vadă un lucru ca sa creadă in el, puterea lui de a nu se da bătut niciodată și nebunia ce-l face sa se simtă unic și de neînvins!