Exact asa!

12743867_1022048674535154_5197409980246490832_n (1)

❤ Da! Exact asa! ❤

Am sa visez … la o țigara îndrăgostită de-o cafea!

Si-am sa visez … la un pahar cu … vin!

Si-am sa visez necontenit … acest pahar cu… vin  la tine! Cu… vin  sa te îmbrățișez! Cu… vin  sa te am suficient de aproape! Cu … vin  sa te iubesc! Cu … vin  sa radem și sa plângem împreuna!

Am sa visez … și n-am sa ma opresc niciodată! 😛

 

Reclame

A sosit timpul …

balerina-studio-foto02

Imi duhnesc gandurile de prea multa suparare …..

Imi plang peretii scorojiti sub greutatea panzei de paianjen! Si ma gandesc sa-mi reconditionez camarutele inimii cumva! Timpul si-a pus amprenta atat de bine, incat acum imi par dezgolite desi … ele inca isi imbraca matasea zdrentuita! Rosie ca focul – candva – acum palida si trista, ici si colo stropi de ploi, atarnati a jale si nimic in rest!

Un pustiu etern cam peste tot!

Imi ajung zgarieturile si zic ca-s suficiente – zilele ciobite – sa termin si cu ele! Le-as putea inlocui la fel de bine cu momente menite sa-mi netezeasca sufletul putin!

Drept urmare, iti spun Adio tristete!

A sosit timpul sa ne luam ramas bun!

Du-te fara sa-ti intorci privirea! Promit sa fac la fel!

Ma gandesc sa-mi scutur apoi amintirile …. sa cada tot ce-i lipsit de mireasma si sa ramana doar flori ce stiu sa infloreasca-n mine iar si iar …

Mi-ai stat incatusat, strivit in spatele zavoarelor prea multa vreme, suflete! Te sfatuiesc sa ierti si te invit sa-ti lasi privirea sa -si scalde bucuria in soare! Daca vrei – si daca simti ca n-ai uitat inca pasii – danseaza-ti fericirea descult! 

Imi trimit in vacanta nemultumirile si-mi fac timp pentru mine! Mai mult timp pentru ceea ce-mi place! Mai mult ragaz pentru ceea ce-mi hraneste simtirea!

Imi trimit in vacanta fricile si-mi deschid in larg ferestra indraznelii – sa intre cat mai mult curaj! Curajul de-a nu ma opri niciodata din entuziasmul ce ma tine inalt! Si brav!

Imi trimit in vacanta necredinta si-mi ridic privirea sper Cer! De-acolo stiu ca pot sa-mi culeg speranta si multumirea unei vieti primite -n dar!

Ne luam ramas bun, mofturi de copil fraier!

Ne luam ramas bun, suparari din orice fleac!

Ne luam adio, tristete!

Mi-am croit catifeaua unei zile perfecte!

Afara de iubire si speranta, nu-i loc de nimic altceva!

Chemare

… in lumea mea …

Unde s-ar spune ca e destul de plictisitor! Poate!

Totuși, Cerul își urmează ciclul de noapte -zi, fără sa clintească!

E-adevarat … in lumea asta a mea, pe timp de noapte domina arșița, topind gândurile sub clar de luna! Asta, poate pentru ca vântul e lăsat liber toată ziua, aleargă precum un titirez … un vitezoman ce și-a însușit puterea de-a răcori și cel mai ascuns colt al păcatului …

Știu… pare anapoda, dar …. nu e asa!

Noaptea, deși rămâne liber, vântul își liniștește toate furtunile, își apleacă fruntea intre sâni și adoarme potolit!

Pana la urma …. afara de curcubeu – care și-a rezervat loc de cinste – și de fluturi,  nu-i cine știe ce…. lumea asta a mea …

Dar e multa pace, aici! 

E pacea celui ce știe sa se revolte!

…ca mai apoi sa cada …învingător in bratele dorințelor împlinite!

══════ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══════

Tu ce-ai fi fost ” dacă ” ?!

10648399_743598445773314_2694863277466179431_o

Dacă eram o lună, aş fi fost septembrie.
Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost duminica.
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost “orele –amiezii” ( când peste tot e liniște. Cand pisica tolănește pe canapea iar cafeaua – plina de aroma, ma așteaptă pe terasa! Langa ea – o tigara!)
Dacă eram un animal marin, aş fi fost un delfin.
Dacă eram o direcţie, aş fi fost probabil înainte.  ( deși sunt indecisa. Îmi ia timp sa aleg direcția și in viata de zi cu zi- trebuie timp de gândire! )
Dacă eram o virtute, aş fi fost răbdarea.
Dacă eram o personalitate istorică, aş fi fost Joana d’Arc.
( din păcate diferențele dintre mine și Ioana sunt ca de la cer la pământ! Insa o admir! Si o apreciez! )
Dacă eram o planetă, aş fi fost Saturn.
Dacă eram un lichid, aş fi fost apa de izvor. ( rece ca gheata și proaspăta! )
Dacă eram o piatră, aş fi fost Ametist – piatra ce mărește capacitatea de deschidere spirituala, ce aduce dragoste, fericire, protecție, sporește calitățile psihice, ajuta la canalizarea energiilor, mărește sentimentul de mulțumire, aduce pace, putere, stabilitate și rezistenta!

Dacă eram o pasăre, aş fi fost acvila

Dacă eram o plantă, aş fi fost lalea.( neapărat galbena! )
Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost furtuna! Plina de fulgere si tunete! Si multi picuri de ploaie! Si vant … tot tacamul!
Dacă eram un instrument muzical, aş fi fost pian.
Dacă eram o emoţie, aş fi fost bucurie.
Dacă eram un sunet, aş fi fost clinchetul unui clopot Tibetan.
Dacă eram un element, aş fi fost cascada.
Dacă eram un cântec, aş fi:

Dacă eram un film, aş fi fost Regina Elisabeta – The Golden Age.
Dacă eram un serial, aş fi fost The X-files.
Dacă eram o carte, aş fi fost House of Mirth.
Dacă eram un personaj de ficţiune, aş fi fost Cenusareasa.
Dacă eram un fel de mâncare, aş fi fost ciocolata.
Dacă eram un oraş, aş fi fost Hamburg.
Dacă eram un gust, aş fi fost acrisor.
Dacă eram o aromă, aş fi fost caramel.
Dacă eram o culoare, aş fi fost galben.
Dacă eram un material, aş fi fost in.
Dacă eram un cuvânt, aş fi fost “ iarta-ma!”.
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost inima.
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost zambet.
Dacă eram o materie de şcoală, aş fi fost „pauza mare”.
Dacă eram un personaj de desene animate, aş fi fost Alba ca Zapada.
Dacă eram o formă, aş fi fost sferă.
Dacă eram un număr, aş fi fost treisprezece.
Dacă eram o maşină, aş fi fost autobuzul școlii! ( plin de veselia și nerăbdarea școlarului )

Si va pup pe toți, va îmbrățișez cu mare drag și abia aștept sa vad voi ce veți fi DACĂ …

Iubeste-ma viata! Iti apartin!

bafb6f840c8c475a463a1d17eaf0ceb6

M-ai crescut la umbra tulpinii tale!

Nu știu cat de frumoasa m-ai vrut tu, dar uite, ma încăpățânez sa cresc! Ma înalt pe zi ce trece! Imi păstrez privirea înspre înaltul Cerului și urc, in fiecare secunda ….. sau poate uneori, staționez! O fac – și te asigur ca asa e – strict cat sa-mi culeg curajul, pe care uneori îl răstorn in frunzișul clipelor! Ai răbdare cu mine!

Dar nu tu ai fost cea care, m-ai culcat de-atâtea ori la pământ, chipurile – sa învăț mai apoi sa ma înalt?!

M-ai vârat in viețile oamenilor tocmai sa-nvat sa ma cunosc, și împreuna, unii cu alții sa ne cunoaște ca un întreg!

M-ai plimbat cale lunga … uneori m-ai rătăcit la răscruci, dar ai făcut-o sa-mi dai prilej sa-mi regăsesc calea iar și iar!

Cu siguranță nu sunt omul pe care ti-l dorești! Dar vezi?! Ti-am dat voie sa ma înveți sa iubesc! Cu toate astea, iubesc imperfect, încâlcit și cu multe lacrimi!

Crezi ca nu te vad, cum ma încerci cu vorbele tale?! Cum ma privești curioasa, lăsându-ma sa ma descurc de una singura intre punct si virgula!? Ai pretenția sa rămân sincera și plapanada ca un copil, apoi te trezești sa-mi reproșezi ca nu știu sa fiu un bun părinte! Te joci cu mine! Ma învârti, ma răsucești…. tragi de mine, apoi îmi modelezi inima sa simtă cum vrei! Sa simtă ca nu știe și-apoi sa-ti caute răspunsurile pe care le ascunzi ca o hoața de vise!

Crezi ca nu simt cum ma  colinzi prin suflet cu zapezi?

Crezi ca nu vreau sa-ti culeg toți stropii pe care-i plângi? As vrea! Dar vezi?! Mi-ai dat doar doua mâini! Pot sa culeg cat sa-ti formez un buchețel …. pot chiar sa-l cuprind apoi in bratele mele, sa-i dau din parfumul mirării mele si sa-l transform,  lipit de pieptul meu, in nori lăptoși sa-ti colorez înapoi Cerul!

As putea sa-ti fiu ape și as putea încerca sa-ti fiu munți! Dar te previn!

Accept sa-mi studiezi fiecare gest, dar nu-ti permit sa-mi modelezi mișcarea!

Accept sa-mi observi dansul, dar nu-ti accept nici muzica nici pașii!

Accept sa-mi uzi pământul cu roua, dar înflorirea, culoarea și parfumul, il aleg de una singura!

Nu știu cat de frumoasa ma vrei tu …. dar uite! Sunt vlăstar crescut sub umbra ta!

Iubește-ma viata! Iti aparțin!

Melcul de gradina

image

Sunt astăzi ca melcul de gradina ce-și plimba necontenit in spate toată agoniseala!
Sunt cu mersul greoi și-mi târai zilele cu răsuflarea întretăiata!

Din când in când îmi trece prin cap o idee. Una probabil perfect normala, luând in considerare încărcătura ce-mi atârna in spate!
Dar cum?!
Cum as putea răsturna casa covrig?!
As scutura-o bine… cat sa intre aerul curat in toți porii ființei mele. Cat sa pot elibera din rafturile ce stau sa se rupă de gânduri inutile…

Pesemne rămân neputincioasa, forțând scurgerea unui timp, dincolo de dara de mâzga ce se așterne in urma mea!

Sa ploua!
Sa-mi fie cumva alunecarea mai lina…

Sa taci pur și simplu!

bigstock-Zipper-Emoticon-14624360

Ce bine-ar fi sa taci, gura!

Sa taci și sa-i lași in pace pe ceilalți, ferindu-i sa-și mai însușească cuvinte pe care tu le arunci cum ai chef, unde ai chef – de cele mai multe ori – in cele mai tâmpite momente!

Esti repezita, nemiloasa și cumplit de negândită! Ce-ti pasa tie?!

Tai și spânzuri după bunul tau plac!

Distrugi clipe și te bucuri apoi de cioburi! Nu le culegi de jos, ca deh…. tu nu repari nimic!

Ai dreptate! Sunt unii probabil, ce ti-ar susține spectacolul masochist in care adâncești cuvintele tip cui, transformând netedul in cicatrici – ca asa vrei tu! …Nu eu! Ajunge!

Nu-mi placi!

Ma vad nevoita sa -ti pun lacăt cuvintelor! Sa nu-ti permit sa mai scoți o vorba! Sa taci pur și simplu!

Am obosit alergând in direcții opuse …cu viteze demne de cartea recordurilor! N-am fost in viata mea atleta! Nu tin pasul cu faptele tale, nu-mi plac cuvintele tale și detest situațiile in care ma obligi sa ma scald!

Ce bine-ar fi sa taci, gura!

Sa taci pur și simplu!

Am răsturnat din pricina ta, zeci de castele …..

Am umbrit – dând frâu liber avalanșelor tale – prietenii ce promiteau…

Am făcut țăndări iubiri și-am asistat neputincioasa in urma prăbușirii lor…

Te-am lăsat libera – te-am crezut cu scaun la cap! Dar tu ai o pasiune ce mie nu-mi place! Tu amesteci culorile… desființezi curcubeul …. iubești furtuna…

Iti plimbi cu o nesimțire greu de digerat – vântul furios-  provocând uragane și  stricând liniștea inimilor potolite de timp …

Tu! Si cuvintele tale!

Ma vad nevoita sa -ti pun lacăt cuvintelor!

Sa nu-ti permit sa mai scoți o vorba! Sa taci pur și simplu!